VIDEO | Klaus Iohannis, la inaugurarea Podului de la Brăila: „Infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui Guvern”

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la inaugurarea lucrării majore de peste Dunăre, că infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui Guvern. Podul suspendat de la Brăila – supranumit Golden Gate de România-  al treilea ca mărime din Europa şi cea mai mare investiţie de infrastructură din ultimii 30 de ani, a fost inaugurat, joi, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis și a premierului Marcel Ciolacu. Reamintim că cea mai spectaculoasă construcție din România, podul de la Brăila, este construită de italienii de la Webuild.

Klaus Iohannis a declarat că îi face o deosebită plăcere să particip la inaugurarea Podului suspendat peste Dunăre care leagă, începând de joi, județele Brăila și Tulcea.

Ceremonia inaugurării a debutat la ora 11.00, iar podul urma să fie dat în trafic începând cu ora 13.00, dar momentul a fost amânat.

„Aceasta este cea mai amplă construcţie ridicată în România în ultimele trei decenii şi este al treilea pod ca mărime din Europa. Îi felicit pe toţi cei implicaţi în acest proiect de investiţii pentru eforturile depuse şi pentru rezultatul obţinut. Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că şi în România, dacă există voinţă şi seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură”, a spus șeful statului.

„Ne dorim cu toţii o Românie mai conectată”

Klaus Iohannis a precizat că mulţumiri speciale trebuie aduse şi partenerilor japonezi şi italieni pentru implicarea şi profesionalismul de care au dat dovadă. În urmă cu doi ani, când s-a aniversat centenarul relaţiilor bilaterale dintre Japonia şi România, proiectul acestui pod a fost prezentat ca exemplu concludent al colaborării dintre Japonia şi Uniunea Europeană.

„Construcţia aceasta este, cu certitudine, una dintre cele mai ambiţioase iniţiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internaţională de referinţă şi cu tehnologie de ultimă generaţie”, a spus șeful statului.

Potrivit președintelui, infrastructura de transport are un potenţial imens de stimulare a dezvoltării economice şi de creştere a calităţii vieţii.

„Indiferent de poziţionările politice, de dezbaterile şi obiectivele pe care partidele şi le propun pentru anul electoral care urmează, interesele României în materie de reforme şi dezvoltare economică trebuie să primeze. Ţara noastră are acces la un volum semnificativ de fonduri europene, iar o proporţie semnificativă din aceste sume este alocată dezvoltării infrastructurii de transport. Ne dorim cu toţii o Românie mai conectată, cu drumuri mai multe, mai bune şi mai sigure”, a spus Klaus Iohannis.

„Infrastructura de transport are un potenţial imens de stimulare a dezvoltării economice şi de creştere a calităţii vieţii, îndeosebi pentru comunităţile locale. Conectarea la coridoarele majore de transport, fluidizarea traficului intern şi facilitarea traficului de tranzit internaţional au avut dintotdeauna un puternic efect de antrenare asupra economiilor şi comunităţilor locale”, a precizat preşedintele României.

Potrivit președintelui, prin finalizarea acestui proiect judeţele Tulcea şi Brăila vor putea atrage noi investiţii.

„Atragerea de investiţii competitive, adaptate specificului de dezvoltare local, crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite sunt doar câteva avantaje de care, în situaţia de faţă, judeţele Tulcea şi Brăila se vor bucura în perioada următoare, prin finalizarea acestui proiect”, a spus șeful statului, care a felicitat cu aceată ocazie autorităţile locale pentru înţelegerea corectă a mizelor unei mai bune conectări a regiunii la reţeaua naţională de transport rutier. „Vă încurajez să păstraţi direcţia bună pe care aţi ales-o pentru atragerea de investiţii şi noi proiecte de succes, care să conecteze comunităţi şi să sprijine afaceri”, a aspus Klaus Iohannis, prezent la ceremonie.

Preşedintele a subiniat importanța fondurile europene, principala sursă pentru realizarea proiectelor de infrastructură.

„Integrarea efectivă a României în Spaţiul Unic de Transport European implică mobilizarea tuturor resurselor disponibile, dar şi promptitudine şi responsabilitate în execuţia proiectelor de infrastructură. Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în paralel cu finalizarea pregătirii cadrului financiar multianual, reprezintă un examen de maturitate politică şi economică pe care România nu are voie să îl rateze.  Fondurile europene constituie sursa principală de finanţare a modernizării şi dezvoltării infrastructurii noastre de transport. Faptul că finanţările destinate infrastructurii mari au cel mai mare grad de absorbţie arată că s-a înţeles pe deplin importanţa acestor proiecte”, a mai transmis Klaus Iohannis.

Șeful statului consideră că infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui Guvern.

„Este lăudabil obiectivul unei absorbţii integrale a acestor fonduri, însă ar fi utilă acordarea unei mai mari atenţii şi finanţărilor complementare. Atragerea de capital privat sau valorificarea unor oportunităţi oferite de instrumente precum Fondul de Investiţii al celor 3 Mări pot completa cu succes resursele deja existente şi pot accelera ritmul modernizării. Infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui Guvern, dar şi a autorităţilor locale, pentru că numai aşa putem beneficia de investiţii mai mari, mai performante şi putem reduce din decalajele regionale mari existente azi în România”, a explicat președintele României.

Șeful statului a precizat că îşi doreşte ca în următorii ani statisticile privind numărul de accidente rutiere să se schimbe semnificativ în bine.

„Nu este un secret pentru nimeni că suntem, de ani buni, în fruntea clasamentelor europene la aceste statistici negre. Iar alături de educaţia rutieră şi comportamentul în trafic, o contribuţie semnificativă la îmbunătăţirea actualei situaţii o are şi calitatea infrastructurii rutiere”, a precizat Klaus Iohannis.

Potrivit șefului statului, deschiderea acestui pod reprezintă un prim pas în atingerea unor obiective privind fluidizarea traficului şi siguranţa rutieră.

„Podul care intră astăzi în circulaţie reprezintă un prim pas, deosebit de important, în atingerea unor obiective privind conectivitatea, fluidizarea traficului de tranzit şi siguranţa rutieră. Acest proiect reprezintă, totodată, măsura unei bune cooperări, deopotrivă naţionale şi internaţionale. Încă o dată, felicitări pentru realizarea construcţiei şi succes în finalizarea întregului proiect, cu toate rutele de acces aferente!”, a conchis șeful statului.

Restricție de viteză de 80 km/oră

Podul leagă județele Brăila și Tulcea, dar asigură și legătura dintre provinciile Muntenia, Dobrogea și Moldova.

Circulația rutieră se va desfășura începând cu ora 13.00, cu restricție de viteză de 80 km/oră, iar noaptea, în intervalul orar 21.00 – 06.00, de luni până vineri, circulația pe pod va fi suspendată.

În weekend-uri și sărbători legale, chiar dacă sunt zile din cursul săptămânii, circulația rutieră va fi deschisă. Aceste prevederi se aplică până la data de 30.11.2023.

• Pentru acest proiect de infrastructură s-au folosit aproximativ 81.000 de kilometri de fir de oțel, iar fiecare cablu are 60 de centimetri în diametru și susține tablierul metalic cu ajutorul tiranților.
• Greutatea totală a celor două cabluri principale are 6.700 tone.
• Tablierului metalic este format din 86 de segmente cu o greutate totală de 20.800 de tone, iar fiecare are o greutate medie de 250 de tone. 

Pod spectaculos construit de Webuild

Podul construit de Webuild are trei deschideri: o deschidere principală (1120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal va avea două benzi pe sens și va lega județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, vor fi realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii convenit, în data de 27.05.2019, încheierea Contractului de Finanţare nr.36 pentru proiectul „Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” în vederea acordării finanţarii nerambursabile alocată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

Podul suspendat are o lungime de 1974,30 metri. Drumul principal (Brăila – Jijila) are o lungime de 19,095 km, iar drumul de legătură cu DN 22 (Smârdan – Măcin) are o lungime de 4,328 km.

Cifre relevante despre Podul de la Brăila

Construcția este cuprinsă în Masterplanul General de Transporti și face parte din Drumul Expres Buzău-Brăila-Tulcea-Constanța.

• Podul are o lungime de 1974,3 m
• Deschiderea principală este de 1.120 m
• Deschiderile laterale au 489,6 m, pe malul Brăila, şi 364,6 metri, pe malul Tulcea
• Pilonii de susținere au o înălțime de 192,64 m
• Baza pilonilor este la 40 m în pământ
• Pilonii au fost construiți în sistem continuu, iar cofrarea a fost ghidată cu laser
• Cablurile de susținere sunt realizate din fir de oțel, care însumează 81.000 km
• Puse la cap la cap firele ar înconjura planeta de două ori
• Greutatea totală a cablurilor de susținere 6.700 tone
• Fiecare cablu are un doametru de 60 de cm
• Suprafața de rulare are o lățime de 31,7 m, cu patru benzi a câte 3,5 m fiecare
• Pe fiecare sens  există trotuar și pistă de biciclete
• Gabaritul pe verticală este de 38 m de la nivelul maxim de inundație.

 Asocierea Webuild SPA – IHI Infrastructure Systems CO LTD

Antreprenorul lucrării „Pod Suspendat peste Dunăre” este Asocierea Webuild SPA – IHI Infrastructure Systems CO LTD, valoarea contractului fiind de 2,375 miliarde de lei cu TVA.

Lungimea drumului principal Brăila-Jijila este de 19,095 kilometri, iar lungimea drumului de legătură cu DN22 Smârdan -Măcin este de 4,328 kilometri.

Lucrările la acest obiectiv au început în primăvara anului 2019. Contractul a fost semnat în 19.01.2018 cu o perioadă de proiectare de 12 luni și 36 de execuție. Podul de la Brăila trebuia finalizat în 2022.

În cadrul Masterplanului General de Transport, podul figurează ca parte a drumului expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța, drum planificat a se realiza în perioada 2020–2030 și care va conecta nordul Munteniei și sudul Moldovei de nordul Dobrogei de Nord unde se află Delta Dunării.

CITIȚI ȘI:

VIDEO | Podul de la Brăila, al treilea pod suspendat ca dimensiune din Europa, la un pas de inaugurare. Șeful CNAIR: Au început testele de rezistență

Cea mai spectaculoasă construcție din România, podul de la Brăila, este gata! Webuild: „Totul este pregătit pentru inaugurare”

VIDEO | Sorin Grindeanu la Brăila: În 6 iulie, podul suspendat deasupra Dunării, cel mai mare din România, se va da în circulație pe varianta Măcin